vineri, 19 aprilie 2013

E pentru eu-l nostru din interior


În niciun caz nu te lăsa să fii umbrit de regrete sau de prada dezamăgirilor. Nu arăţi mare lucru prin faptul că reuşeşti acum, când îţi este lumea mai dragă, ci atunci când dovedeşti că tu, de jos, te ridici cu fruntea sus, mai puternic ca niciodată.
Suferi, arunci, ţipi, încerci prin toate felurile posibile să te descarci de durerea care te ameţeşte şi te invăluie in mrejele ei. Sedat fiind, crezi că nu mai ai scăpare, că ai ajuns într-un puţ fără fund şi acolo vei rămâne. Trebuie doar să ai tăria de a conştientiza în ce punct al vieţii te afli şi de acolo să încerci să ieşi. Pentru că, vezi tu, viaţa asta îţi dă uneori nişte şuturi în fund de te doare multă vreme. Este a naibii de grea, te încearcă şi te supune unor probe la care soluţii nu prea găseşti. Te aruncă prin diferite labirinturi, cercuri, pătrate, romburi, spune-le cum vrei, aşteptând să dai dovada de "eroism" de care eşti capabil. Numai că tu nu ştii asta încă. Te frămânţi, te zbaţi, dar primind atâtea lovituri, afundându-te mai mult în gaura neagră, maliţioasă, te dai bătut. Nu! În niciun caz nu ar trebui să faci acest lucru. Găseşte eroul din tine şi eliberează-l. Demonstrează-i vieţii că tu nu eşti un laş, o lepră, doar pentru că treci printr-un moment mai prost.
Gândeşte-te că e doar o scăpare de moment, de către tine, să nu cazi în plasa pusă la cale de ea. Nu te culca pe o ureche însă.
Învaţă să lupţi totdeauna pentru ceea ce vrei, indiferent de importanţa acestui fapt, doar luptă. Atunci nu vei mai avea nici regretul neîncercării. Că e bine să regreţi ceea ce ai făcut, decât ce ai privit trecând pe lângă tine.
Trage aer în piept, revino-ţi şi priveşte înainte. Luptă! Va fi mai bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu