puncteeeee....

Doamne, a naibii melancolie!

Anotimpul asta, vremea asta, ora asta, melodia celor de la Dear Whoever-'A place for the end', toate lucrurile din momentul asta...ma deprima.
"Ce-ai ma? Te-a apucat si pe tine melancolia?" - raspunsul: "Da."
Ce dracu'?-_-
Vreau sa uit, sa ma prefac intr-o frunza sau o floricica ce se naste primavara si, sa ma vad cum infloresc, cum sunt fericita, cum traiesc, cum mor.
De ce sufletul meu nu reuseste sa treaca peste .. sa uite cele ce-au fost, ce-au existat cu ceva vreme in urma?! E asa greu?? Imi este mie asa greu?
Ce frumos era cand nu aveai nimic pe cap, nu stiai ce e aia dragoste, ce e aia suferinta, si-ti vedeai numai de jucariile tale, ingrijorandu-te in cel mai rau caz, ca nu mai aveai destule papusi ca sa joace rolul propus sau masinute suficiente ca sa umpli o parcare.

Will be the end of nothing.
Is there a place for the end? I'm charged with these memories...

Cuz I am who I am!

Nu stiu ce anume m-a apucat, dar filmul abia vazut, "Phat Girlz", chiar m-a inveselit.:))
Il recomand tuturor, in special fetelor mai chubby, pentru ca ofera un sprijin moral in plus, incredere in propria persoana si arata ca oricine, in felul lui, e frumos. Neimportant fiind cum arati.
Altceva ce m-a binedispus este filmul "The Rocker". Am descoperit ca in mine zace o atitudine de rockstar si ma simt a dracului de bine gandindu-ma la asta.:))
Si fiecare din noi caruia ii place sa se distreze, sa asculte muzica rock and loud, sa se desfasoare in cusca lui cum doreste si cum simte, cui nu-i pasa de ce anume zice lumea despre el, caruia ii place sa se cufunde in versurile profunde ale unei melodii preferate, este un rockstar. Trebuie doar sa ai si iei atitudinea! Iar eu m-am hotarat sa fac acest pas. Trebuie sa ai incredere in tine in primul rand, sa te accepti, ca apoi sa vezi lumea cu alti ochi, cu o alta atitudine. Nu inseamna ca acum lumea sa se transforme intr-un norisor roz, ci doar sa gandesti mai pozitiv, iar asa lucrurile vor lua o intorsatura fericita in viata ta. Vorba aia: " You've got only to believe it!"

And I believe that I'm a rockstar!^^
Cheer up. Maybe you are a famous star.

Mood for x-mas.

Scuzati. Cam busy am fost in ultima vreme si nu am avut timp sa mai postez ceva.
Ma intristeaza faptul ca am racit tocmai acum de Sarbatori si mai ales, acum in vacanta >.<..
Stau si ma gandesc cum unii au pe la statusuri "Craciun ca in povesti!" ; "Craciun magic" si altele.. si nu-mi dau seama sau imi dau seama, intr-un tarziu, cum o fi sa ai un asemenea Craciun. Sa fii fericit, sa te distrezi alaturi de prieteni si de familie, sa canti, sa dansezi, sa petreci intr-un cuvant..
Frumos.
Cand eram mai mica, visam sa am si eu un Craciun "calduros", uitandu-ma, normal, nu singura, la un film dragut, de Craciun, cu o cana de ciocolata calda in mana. Sau langa un semineu (desi nu sunt in posesia unuia) sa-i vad flacarile acelea cum se intensifica daca mai bag lemne. Si mai ales mirosul focului si a caldurii, sa-mi incalzeasca nasul. Casa sa fie toata impodobita cu beteala si beculetele multicolorate. Nu un singur brad, la mine in camera, iar restul casei, aproape goala.-_-
Acestea ar face cu siguranta un Craciun magic! Indeed!

Momentam am o dispozitie cam.. crapy.
[Mood: Limp Biskit - Hot dog] Really.. fucked up ^^!

Spiritul Sarbatorilor?

E frumoasa perioada asta a anului, in care lumea e agitata, preocupata de cadouri si de cumparaturi. Imbulzeli prin mall-uri, cozi imense, stres, bani cheltuiti.. dar, acestea constituie intr-un final bucuria ce o avem o data pe an. In care devenim mai buni, mai darnici, mai fericiti, mai indragostiti, mai nepasatori de lucrurile rele intamplate, in care uitam tot si incepem sa filmam alt episod al serialului "Viata".

Din partea mea "Sarbatori Fericite"!

Eroare

Ma enervez. Incep sa ma enervez pe zi ce trece de banalitatea aceasta. E deja prea plictisitor.
Iar tu-mi lipsesti. Nu ca mi-ai fi fost pana acum cu adevarat alaturi de mine, dar acum...deloc. Si e a naibii de dureroasa treaba asta.
Stau si ma gandesc, ce dracu' o sa fac? Ma simt de parca as avea picioarele ingropate intr-un bloc de ciment si nu pot face absolut nimic. Ca si cum as fi "opera" mesterului Manole.
Pueril.
De ce de fiecare data cand se iveste o ocazie, trebuie sa-i dau intr-un fel sau altul eu cu piciorul sau persoana implicata incat fericirea sa nu fie finalizata?
Sa ramanem doar niste cuvinte spuse fara rost, spuse la...oare plictiseala?
Intotdeauna intreb de ce? Dar raspunsul nu mi-l dau.
O ipocrizie mare.
Si iar, de ce tot intreb "de ce"?

In orasul trist, luminile s-au stins.

*continuare*

Te-am pierdut.
Ne ducem fiecare,
Indrumati parca de o persoana pe la spate,
Spre drumuri separate.
Iluzia a fost frumoasa.

Scurta, dar frumoasa..

..Now is the End..

Vreau..

Vreau..
Sa plutesc pe un nor de fum de tigare.
Sa ma innec in zatul cafelei amare de dimineata.
Sa dorm pe lingurita din sertarul vechi.
Sa citesc poezii de pe norii verzi.
Vreau..
Vreau sa te iubesc.
Vreau sa ma iubesti.
Vreau sa ne iubim.

Sa te intreb "Unde stai?"
Desi stiam prea bine.
Iar femeia din dreapta mea,
Cu copilul in brate,
Sa inceapa sa-mi zambeasca
Si sa se amuze de timiditatea mea.

Vreau..
Sa-mi iau alt pix,
Ca cel din mana mea incepe sa se termine.
S-a fumat rapid..
Ca o tigara uitata in scrumiera.
Constiincioasa, realizez ca nimic
Nu e cum vreau eu,
Iar timpul trece fara sa actionez.

Totusi imi propun sa te am.
..Fin..

Sosetele

Ceva mi-a amintit de tine. O veche poza de-a ta si un citat.
"Povestea de iubire dintre 2 sosete fara pereche..ipocrita! una era pe dos,una era pe fatza.-Sosetaaa, nu ma schimba ca pe cealalta,o sa incerc sa fiu perechea ta caci tu vei fi mereu soseta mea!"
Iar tu purtai sosetelele.

I just wanna have fun

Revenind. Fericita ca am o pana de chitara. Prima mea pana de chitara, capatata de la chitaristul formatiei Directia 5, venita azi la mine in oras, pentru un mic concert la mall. Ca tot am deschis acest subiect, totul a fost frumos, distractie, muzica, batut din palme.. totul foarte okei. Grupul nostru atragea toate privirile. Din pacate nu am primit CD-uri gratuite de la formatie.
Ce conteaza? Am o pana de chitara super ^^.

Inceputul meu.

"Before the story begins, is it just a sin to take what's mine?" incepe melodia celor de la Avenged Sevenfold - "A little piece of heaven".
Si m-am hotarat sa scriu. Dar e tarziu. Continui maine.